Listeaza

TRASEUL I: RÂMNICU VÂLCEA – BREZOI – LACUL VIDRA

TRASEUL I

RÂMNICU VÂLCEA – BĂILE OLĂNEŞTI – MUEREASCA – CĂLIMĂNEŞTI – BREZOI – VOINEASA – LACUL VIDRA (127 km)

Pe acest prim traseu pornim din municipiul reşedinţă de judeţ Râmnicu Vâlcea (Punct de legătură cu Traseele II şi III), un frumos oraş atestat din 1370 unde putem vizita Complexul arhitectonic al Episcopiei Râmnicului datând din sec. XVII – XIX, biserica „Sf. Nicolae” construită în 1504 şi pictată de Grigore Zugravu şi Gh. Tattarescu (în această biserică au fost ucişi Radu de la Afumaţi şi fiul său Vlad de către postelnicul Drăgan şi vornicul Neagoe), bisericile „Sf. Dumitru” (sec. XIV – XV), „Cuvioasa Paraschiva” (1557-1587), biserica „Buna Vestire” (1509-1510), biserici din sec XVIII – XIX, Schitul Cetăţuia construit în 1860 cu picturi de Gh. Tattarescu, fântâna Ştirbei (1853), lacul de acumulare Râmnicu Vâlcea cu frumoasa zonă de agrement „Ostroveni” şi cu posibilităţi de practicare a sporturilor nautice. Pornim spre nord-est şi după 3 km ajungem în satul Vlădeşti, important centru de ceramică populară, unde putem vedea şi biserica „Buna Vestire” construită în 1718. După alţi 3 km ajungem într-un alt interesant centru etnografic (cusături şi ţesături populare), satul Păuşeşti-Măglaşi, unde se află Mănăstirea Sărăcineşti cu biserica „Adormirea Maicii Domnului” construită în 1688 şi pictată de Teodosie, Gheorghe şi Preda în 1718 într-un stil apropiat de cel baroc (abundenţă de motive florale), biserica „Sf. Nicolae” zidită în 1825 şi păstrând picturile originare şi un conac din sec. XIX. Încă 12 km şi ajungem în vestita staţiune balneoclimaterică, oraşul Băile Olăneşti. Staţiunea este recunoscută pentru apele minerale sulfuroase, clorurate, slab iodurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene cunoscute încă din sec. XVII, recomandate pentru tratarea bolilor de rinichi şi al căilor urinare, ale tubului digestiv, afecţiunilor hepato-biliare etc. Aici există şi o bază de tratament modernă. În oraş mai putem vizita biserica „Sf. Nicolae” construită în 1718 şi având picturi originare, biserica din lemn „Sf. Pantelimon” (1746), biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1820) cu picturi originare, Casa Bădescu datând din 1718, Casa Olănescu din sec. XIX, numeroase case vechi construite după stilul popular vâlcean. De aici putem avea acces la peşteri extrem de frumoase: Peştera 2 din Cheile Comarnicilor. Intrarea în această peşteră fosilă lungă de 220 m se face printr-o poartă de mari dimensiuni (largă de 10 m şi înaltă de 3 m). În „Culoarul cu Guano” există numeroase stalactite, stalagmite, coloane şi scurgeri parietale. S-au găsit oase de urs de peşteră şi există mai multe specii troglobionte de miriapode diplopode; Peştera Lacul Verde este o peşteră fosilă de mici dimensiuni a cărei „Săli Mari” se remarcă printr-un frumos lac subteran lung de 10 m, lat de doar 1 m şi adânc de 3 m şi Peştera Pagodelor. În această peşteră de mici dimensiuni pot fi admirate stalactite conice, stalagmite fistulare şi gulerate de diferite culori, precum şi superbele stalagmite conice denumite „pagode”. Virăm spre sud-est şi după 4 km ajungem în satul Muereasca unde se află Mănăstirea Frăsinei (de călugări) unde se păstrează tradiţiile şi viaţa severă athonită, accesul femeilor fiind prohibit. Mai putem vizita bisericile „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” (1762-1763) cu picturi originare de Teodor Zugravul, „Adormirea Maicii Domnului” (1860-1863) pictată de Mişu Popp şi „Sf. Nicolae” (1782) cu picturi originare. După 5 km revenim pe drumul european şi continuându-ne drumul spre nord, după alţi 10 km ajungem în oraşul-staţiune Călimăneşti. Aici se află vestite izvoare de ape minerale (până şi împăratul Napoleon III a făcut o cură cu acestea) sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene recomandate pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare, ale tubului degestiv, renale, de metabolism şi nutriţie etc. Există şi o modernă bază de tratament. În staţiunea aflată într-un cadru natural superb pe malul Oltului, putem vizita Schitul Ostrov datând din 1520-1522 fiind ctitorit de Neagoe Basarab şi având frumoase fresce în stil bizantin din sec. XVIII, Pavilionul central (1896), Casa Miscurici (1850-1860), casa din lemn Dobrin construită în 1880, biserica „Sf. Nicolae” (1788), cu picturi originale, în localitatea componentă Păuşa, Schitul „Sf. Ioan de sub piatră” ctitorit în 1670 şi ruinele castrului roman Arutela. Este şi un important punct de plecare pe traseele montane din Munţii Cozia. Pornim mai departe, străbătând spectaculosul Defileu al Oltului şi numai la 5 km poposim din nou pentru a vizita vestita şi vechea Mănăstire Cozia. În complexul mănăstiresc putem vedea biserica „Sf. Treime” ctitorită în 1387-1388 de Mircea cel Bătrân. Păstrează în pronaos fragmente din picturile originare. Picturile au fost refăcute în 1710. Se remarcă portretul lui Mircea cel Bătrân şi al fiului său Mihail. În interiorul bisericii se află mormântul lui Mircea cel Bătrân şi al monahei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul. Aici se mai află biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorită în 1583-1584 de ieronomahul Amfilohie. Pictura din sec. XVIII a fost refăcută în 1823 de Voicu din Piteşti şi biserica „Sf. Apostoli”, ctitorită în 1543 de domnitorul Radu Paisie. Mergem tot spre nord pe acelaşi superb traseu şi după 9 km virăm spre vest pentru ca după alţi 3 km să oprim în oraşul Brezoi. Aici putem vizita biserica Schitului Cornetu „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, ctitorită în 1666 de marele vornic Mareş Băjescu şi soţia sa Maria, fiind una dintre cele mai remarcabile construcţii din epoca lui Matei Basarab, biserica din lemn „Intrarea în Biserică” construită în 1789, iar în localitatea componentă Călineşti biserica „Toţi Sfinţii” construită între 1794-1798 şi păstrând picturile originare. Continuăm drumul spre est pe frumoasa Vale a Lotrului, sub poalele munţilor purtând acelaşi nume şi după 16 km ajungem în satul Malaia unde avem multe lucruri interesante de văzut: biserica din lemn „Sf. Nicolae” construită în 1807, conacul Brătianu datând din sec. XIX, biserica din lemn „Sf. Împăraţi” (1865), cu picturi originare şi Rezervaţia forestieră Pădurea Latoriţei (690 ha) cu exemplare seculare de larice şi zâmbru. Lacul de acumulare Malaia-Brădişor cu o suprafaţă de 230 ha poate reprezenta o veritabilă atracţie pentru amatorii de pescuit şi de sporturi nautice. Continuăm să parcurgem aceeaşi superbă vale şi după 19 km ajungem în satul Voineasa care este şi o staţiune permanentă climaterică şi de odihnă, având şi pârtii de schi amenajate. Este un punct de plecare important pe traseele montane din Munţii Lotrului şi Căpăţânii. Aici mai putem vedea hanul din1898 şi Rezervaţia forestieră Latoriţa (690 ha) cu arbori seculari de larice şi zâmbru, având acces spre Cheile Latoriţei. Putem să mai vizităm hidrocentrala „Ciunget” şi păstrăvăria. Drumul de aici este de o frumuseţe răpitoare şi după 47 km ajungem la punctul terminus al traseului nostru, Lacul Vidra. Este un lac antropic aflat la altitudinea de 1.289 m cu o suprafaţă de 1.035 ha şi o adâncime maximă de109 m, fiind populat cu păstrăv indigen şi curcubeu, lipan etc. Acces spre vârfurile Purului (2.048 m.) şi Borei (2.054 m.). Lângă lac există pârtii de schi amenajate.

Listeaza